joi, 17 martie 2011

poveste de grădină

Edit - 18.03.2011

și uite că am ajuns rapid și la cea de-a doua etapă a concursului de proză arhiscurtă AutoPArtret, organizată de Călin. cabina de vot o găsiți AICI. puteți să votați până la patru PA-uri, astfel că în afară de ”Poveste de grădină” v-aș recomanda să luați în considerare și textele lui Victor (”Ursu), Carmen (”Click şi fugi”) sau Călin (”Dansând cu fumul”)

---------------
povestioara aceasta este ceea ce am pregătit eu pentru cea de-a doua etapă a concursului de proză arhiscurtă ”AutoPArtret”. tema pentru această etapă era ”PAmintiri din copilărie” și se prevede o recoltă bogată de PA-uri foarte frumoase și bine scrise. le puteți citi pe toate AICI.
---------------

Poveste de grădină

O zi cu soare cald și-mbietor. Perfectă pentru semănatul verdețurilor. Vreau să ies afară, s-ajut în grădină. Sau poate că am chef să ascult vreun basm, pe care străbunicele mele par să-l aibă oricând pregătit pentru mine. Sunt înconjurat de două străbunici, o bunică și o mătușă și totuși reușesc să pun mâna pe-o săpăligă, ca să le arăt că pot să sap și eu. Ridic sapa și-o scap în spate, direct peste capul lui Mama Mița, o străbunică. Are capul spart, dar ea se bandajează cu năframa și mă duce în casă, să-mi spună o poveste. Eu plâng.

---------------


----------------

Recomandări: vania (rața - 1), alex mazilu (Irlanda într-o clipă), teo negura (emigrant la tine-n țară), cristian lisandru (ultimul tabou - 3), caius (inocentul - 28)

10 comentarii:

  1. Eu vreau să îţi spun de pe acum baftă multă, am observat că stai cum nu se poate mai bine în clasament, motiv pentru care te-am felicitat şi la Călin pe blog. Şi i-am felicitat şi pe ceilalţi participanţi. Un concurs deosebit şi - trebuie remarcat - bine organizat.

    Nu mă aşteptam la finalul acesta, sincer să fiu. Şocant. Dar nu aşa trebuie să fie un PA? Ba da. Totuşi, n-aş vrea să fiu în pielea personajului, cu atâtea dădace pe lângă el...

    O seară cât mai bună să aveţi, Bogdan! La bună recitire!

    RăspundețiȘtergere
  2. mulțumesc foarte frumos dragă Cristian.
    chiar așa este, Călin este un maestru al PA-ului și al organizării de concursuri de acest fel. Finalul este la fel de surpinzător pe cât a fost și în realitate... oricum întâmplarea aceea nefericită mă bântuie și astăzi, chiar dacă străbunica mea mă iertase imediat după aceea.

    RăspundețiȘtergere
  3. ueis ce copil:)) dar buni te iartă şi poate de aia şi plângi din ce în ce mai tare. Mi-a plăcut, dă un anunţ când se votează

    RăspundețiȘtergere
  4. ce frumoase amintiri ale copilariei prin gradinile insorite ale bunicilor...sapaliga era si preferata mea :-) iar rosiile, macrisul si aroma caiselor din gradina bunicilor mei nu le voi uita niciodata...si nici regasi din pacate...

    RăspundețiȘtergere
  5. așa este, Alex. n-am fost întotdeauna un exemplu de cumințenie. dar și lucrurile astea își au rostul în copilărie, după cum obișnuia să-mi spună și un unchi de-al meu: ”să ai grijă și să fii cuminte, dar nici prea cuminte!”

    și îți mulțumesc foarte frumos pentru vot :)

    RăspundețiȘtergere
  6. jadde, din păcate anumite gusturi nu le vom mai regăsi niciodată, căci ele parcă își aveau rostul și farmecul aparte, doar în acel context.

    RăspundețiȘtergere
  7. M-am amuzat teribil la PA-ul tau. :D Intentia conteaza pana la urma. S-a votat.

    RăspundețiȘtergere
  8. îți mulțumesc foarte mult, Carmen.

    RăspundețiȘtergere
  9. Pacat ca acei ani nu se vor mai intoarce niciodata.

    RăspundețiȘtergere