imnul globalizarii fortei de munca?

o piesa care poate foarte usor sa devina imnul celor plecati prin lume in cautarea unei vieti mai bune:

intrati in concurs si castigati mai multe TV Hunedoara!

Daca ar fi sa lansez si eu un concurs de genul celor la moda prin mall-uri si centre comerciale, cam asta ar trebui sa fie traducerea in capul duduitei care ar dori sa reformeze TVR-ul pe baze sanatoase, PD-iste.

Urmeaza articolul de pe www.inpolitics.ro pe care l-am primit de la Calin, un bun prieten.

-------------------

"Recordul de ignoranta detinut de Elena Udrea, de cand cu presedintele Norvegiei, a fost spulberat de Raluca Turcan, care a demonstrat, in Comisia de Cultura a Senatului, ca nu are nici cea mai vaga idee cu ce se mananca televiziunea, confundind High-Definition cu ...Hunedoara.

Saptamana trecuta, in timpul dezbaterilor la modificarea legii de functionare a TVR, in Comisia de Cultura a Senatului, cu participarea presedintelui comisiei similare de la Camera, Raluca Turcan, venita sa isi sustina propunerile de modificare a legii TVR, dar si a presedintelui TVR, Alexandru Sassu, s-a petrecut un incident de-a dreptul socant, de ris, daca nu ar fi, mai degraba, de plins. (trebuie spus ca, intrucit sedinta in cauza s-a tinut, in mod neobisnuit, cu usile inchise, informatia ne-a parvenit cu intirziere, ceea ce nu o face mai putin importanta). Mai precis, in cadrul dezbaterilor, Raluca Turcan si-a stupefiat colegii intrebind, pe un ton iritat, pentru ce a fost nevoie ca TVR sa infiinteze un post la Hunedoara:

“De ce domnilor, imi puteti explica si mie de ce are nevoie Romania de un post TV Hunedoara, chiar asa am ajuns?”. Surprins, Alexanderu Sassu a incercat sa ii explice ca nu exista un asemenea post, ci doar un studio teritorial la Deva, numai ca Turcan o tinea una si buna pe a ei: de ce exista TVR Hunedoara?

Abia intr-un tirziu, membrii comisie au realizat ca Turcan se referea la postul TVR HD, ale carui initiale seamana, e drept, cu abrevierea oficiala a judetului Hunedoara, dar inseamna, in realitate, High-Definition, adica televiziune cu o calitate superioara a sunetului si a imaginii. Interventia pedelistei a starnit amuzamentul senatorilor, fapt care, potrivit unor surse din comisie, a facut-o pe Turcan sa roseasca asemenea unui rac foarte bine fiert. De asemenea, dupa gafa incredibila, pedelista a lasat-o mai moale si s-a marginit sa taca malc tot restul sedintei."

----------------------

deci, va place? culmile inalte ale profesionalismului PD-ist imi dau tot mai des ameteli si dureri de cap. Un mare progres, dom'le, generatia asta tanara de PD-isti!



Asculta mai multe audio Muzica

ultrascurte

pentru ca in momentul de fata sunt angrenat in "chestiuni" mai importante precum si pentru ca a da prea multa atentie unor probleme grave provocate de oameni prea marunti inseamna parca a le creste si lor importanta, am ales aceasta versiune telegrafica de minicomentarii:


1. as vrea sa stiu pe unde mai sunt acum acele bannere cu "noi votam Base!"... parca mi-e dor sa le mai vad fluturand in geamul pensionarilor si a celor care lucrau la companiile de stat... s-or fi convins cu totii ca a iesit un mare Basssss?

2. nu vi se pare ca Boc este ceva mai inalt, mai impozant? Parca incepe sa-i domine cu privirea pe cei mai marunti din jurul lui... O fi o iluzie sau chiar a mai crescut? Sau i se trage de la gramada aia de cadavre de pensionari pe care s-a cocotat ca sa dea mai bine in fotografia de grup?

3. oare presedintele era sub influenta si cand a pocnit copilul? Pixelul albastru sa fi fost atunci doar un cub de gheata in paharul de scotch?


pana data viitoare ma retrag mai adanc in hruba :)


Asculta mai multe audio Muzica

Printul John si pensionarii

Avand doar 5 ani, flacaul meu are nevoie de o multime de comparatii, metafore, alegorii si de personificari pentru a intelege toate nuantele tumultului care ne inconjoara. Chiar daca in momentul de fata le judeca prin prisma desenelor animate si a personajelor din carti sau din benzile desenate, el stie deja, de exemplu, ca la alegeri se merge in principal pentru a ne alege un presedinte. In mintea lui acesta este o fiinta pe jumatate print/rege si pe jumatate primar... (nu's de ce, dar notiunea de primar i-a placut din prima - probabil i se trage de la "Horton").

Povestea nostra cu Printul John a inceput in timpul alegerilor cand copilul ne-a vazut destul de afectati de rezultate si ne-a intrebat cine castigase si de ce era rau ca se intamplase asa. Intrucat imi era greu sa-i spun copilului toate cate imi treceau atunci prin cap am ales sa fac o comparatie cu unul din filmele de animatie din videoteca lui - Robin Hood. Este versiunea aceea din 1973 in care personajele sunt animale antropomorfizate, unde in rolul lui Robin Hood avem un vulpoi siret si pus pe sotii, Little John este un ditamai ursul iar Printul John este un leu cam nevrotic caruia coroana lasata de Richard Inima de Leu ii este putin cam mare, atat la propriu cat si la figurat. Vocea printului este cea a genialului Peter Ustinov, ceea ce face ca multe din dialoguri sa se intipareasca foarte adanc in memorie. Oricum filmul este plin de personaje si fraze memorabile care au marcat si copilaria mea, astfel incat cu aceasta poveste imi e mult mai simplu sa ma misc printre analogiile cu care urma sa-i deslusesc copilului situatia din jurul nostru. Poate va mai amintiti si Dvs. unele din momentele in care Printul John vorbeste de taxe, si care suna cam asa:

Printul John: "Taxe! Taxe! Frumoase si incantatoare taxe! Of, of!"
Hiss (sarpele, consilier al printului): "Sssssire, aveti o indemanare extraordinara ssssa incurajati contributiile facute de sssssaraci!"

...iar cu alta ocazie, cand i se spunea Printului ca taranii au ticluit un cantec caustic si dispretuitor la adresa lui, razbunarea lui este pe masura:

Sheriff-ul din Nottingham: "Dar.. dar sire, este un cantec la moda. Tot satul in canta."
Printul John: "Asa deci, il canta cu totii? Pai vor canta ei un alt cantec imediat. Dublati taxele! Triplati taxele! Soarceti ultima picatura din taranii aia insolenti si muzicali."

Va dati seama ca povestea aceasta si personajele ei imi veneau ca o manusa peste realitatea cotidiana pe care trebuia sa o explic. Nu a fost greu iar copilul meu a inteles imediat cum sta treaba. Dar spre deosebire de Robin Hood filmul sau povestea scrisa, realitatea cotidiana evolueaza iar personajele ei ajung si in alte situatii, noi si foarte interesante, complet diferite de aventura finita a basmului clasic. Flacaul meu a intuit rapid aceasta evolutie continua si nu scapa ocazia de a ma intreba periodic ce se mai intampla cu Printul John. Ieri a surprins si el cateva imagini de la jurnalele de stiri in care pensionarii demonstrau in forta contra regimului si nu a uitat sa ma intrebe daca Printul John este inca la putere si dupa acea revolta a batranilor. I-am raspuns afirmativ. Atunci a ramas pe ganduri dar nu mi-a raspuns decat cateva ore mai tarziu, cand inainte de culcare mi-a zis ca el are solutia de a-l alunga pe print din palatul regal. Cativa pensionari ar trebui sa intre si sa-l ameninte, pentru a-l pune pe fuga. El se va speria si va chema o nava spatiala care sa-l ia de acolo, fugind pe o alta planeta si lasand tronul pregatit pentru un rege mai bun. Poate un Richard - Inima de Leu, daca suntem cu adevarat norocosi. Am uitat sa va spun ca fiului meu ii place si Razboiul Stelelor, al carui episod saptamanal tocmai il urmarise.



Asculta mai multe audio Muzica



PS - de vazut si faptul ca la Cotroceni au inceput sa ajunga colete cu scutece aici

un fleac, l-au murdarit!

la marginea soselei pe care trecem in fiecare dimineata in drumul nostru spre oras exista un panou. Mare, foarte mare chiar. Acolo, pe panou, stateau de la alegeri trei figuri. Mari si ele, sa se potriveasca cu panoul. Un presedinte de consiliu judetean, un primar si in mijlocul celor doi un presedinte de tara. Ne salutau zambind dimineata la plecare iar seara tarziu ne urau noapte buna, la lumina farurilor. Si ritualul acesta s-a repetat luni in sir pana in dimineata aceasta, cand, in locul familiarului trio am gasit cativa muncitori cu scara care se chinuiau sa razaleasca gigantografia de pe metalicul ei piedestal.

Se pare ca frumoasa noastra idila infiripata in schimbul de priviri tiparite a fost distrusa de anuntul unui oarecare presedinte privind taierea unor procente din niste salarii, niscaiva pensii si ceva ajutoare de somaj. Urmarea a fost aceea ca figura presedintelui a fost vopsita sau manjita cu vopsea. Si fiind chiar in mijlocul panoului, muncitorii au trebuit sa-i dea jos pe toti trei, chiar daca primarul si presedintele consiliului nu pareau sa fi fost in vizorul celor cu inimile frante. Caci asta cred eu ca s-a intamplat acolo: o idila infiripata intre niscaiva bugetari/pensionari/someri si un presedinte jucator care nu s-a terminat tocmai in happy ending. Oricum panoul este gol acum si oarecum trist. M-am gandit sa-l rugam pe primar sa ne puna acum un afis cu niste miliardari filantropi ca sa ajutam comunitatea locala sa viseze la ceva mai palpabil. Si apoi se stie ca orice inima franta se poate vindeca mai repede cu speranta unui trai mai bun. Si a banilor.



Asculta mai multe audio Muzica

in strada!

Tocmai am ascultat cu mare drag discursul presedintelui...

Eu am inteles ca "trebuie sa..." sau ca "trebuie sa...", sau ca "trebuie sa..."

Dupa sase (6) ani de mandat, presedintele ne spune ca unii dintre noi trebuie sa faca unele lucruri, asa ca noi trebuie sa ne mobilizam si sa deblocam sistemul economic romanesc. Acum stiu ca in toti acesti ani presedintele si guvernul nu au fost lasati sa lucreze in folosul nostru. In sfarsit, am inteles si astfel cei doi (presedintele si premierul lui) vor avea in continuare toata stima mea.

In schimb, miscat pana la lacrimi de frumoasa insiruire de idei oarecum putine si oarecum fixe am decis sa ma autodenunt!

Eu sunt cel care am blocat cresterea economica a domeniului privat prin impozitele si ordonatele de urgenta facute, date si aplicate de mine. Eu sunt cel care am intarziat plata datoriilor statului catre firmele private care, prin urmare, au intrat in incapacitate de plata. Tot eu sunt cel care nu am mai platit datoriile spitalelor, facandu-le pe acestea sa se transforme in ultimii ani in focare de infectii. Marturisesc, de asemenea, ca eu am blocat si toate masurile anticriza si de relansare economica, inchizandu-le pe toate in curtea din spate si facandu-le disparute din fata Dvs. In nemernicia mea am decis si sa mai contractez si niste lucrari pentru cele mai scumpe autostrazi si website-uri din lume ca sa risipesc si mai mult banii adunati cu truda la buget. La fel si cu scenele inchiriate si cu concertele de la aniversarile de la partid.

Gata! Am recunoscut! Acum taiati-ma, trageti-ma pe roata, taiati-mi din salariu sau din pensii, caci mi-o merit!

Semnat: Poporul



Asculta mai multe audio Muzica


PS - si un foarte bun articol al CTP din Gandul! AICI