Se afișează postările cu eticheta campanie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta campanie. Afișați toate postările
joi, 26 noiembrie 2009
vineri, 13 noiembrie 2009
marți, 10 noiembrie 2009
campanie pe toate fronturile
din punct de vedere al comunicarii si al atacurilor cred ca este campania cea mai bogata in subiecte, iar multe dintre ele sunt facute chiar cu foarte mult umor:
joi, 5 noiembrie 2009
campanie cu mult zgomot si fumigene
s-ar putea spune despre aceasta campanie electorala ca se comunica mai mult ca in alti ani... cel putin aparent... adica se face mult zgomot si fum si se spera ca ceilalti sa se concentreze pe defectele contracandidatilor si mai putin pe lipsa de platforme decente...
aici aveti cateva exemple "de grenade fumigene" facute cu mult umor:
"Noi vrem pa neamt!" de la Catavencu
"Nu fi Geoana!"
"Sefu' trage la masea" - seamana mai mai mult a gaselnita publicitara, dar dat fiind ca s-a inchis site-ul clona, merge si asta pentru demonstratia noastra.
PS - am regasit si site-ul clonat... aici
aici aveti cateva exemple "de grenade fumigene" facute cu mult umor:
"Noi vrem pa neamt!" de la Catavencu
"Nu fi Geoana!"
"Sefu' trage la masea" - seamana mai mai mult a gaselnita publicitara, dar dat fiind ca s-a inchis site-ul clona, merge si asta pentru demonstratia noastra.
PS - am regasit si site-ul clonat... aici
sâmbătă, 31 octombrie 2009
ce face romanul cand nu mai are solutii? evident, le face!
Mai stiti bancul acela in care eram intrebati "ce face romanul cand nu mai are bani?" si al carui raspuns era "evident, mai schimba o suta de euro!"
Zilele acestea mi-am reamintit de acest banc dupa cateva drumuri pe soselele patriei. In primul rand ar fi de spus ca actuala campanie electorala este una in care se toaca multi bani. In al doilea rand, banii disponibili depasesc cu mult posibilitatile existente de afisare si de spatiu pentru publicitatea outdoor. Adica "am cumparat tot ce era pe piata si inca mai avem bani"... de unde si solutia romanului... "nu-i nimic mai facem, ca sa fie bine!". Prin urmare, sa nu va speriati daca veti intalni muuuuuulte noi panouri rasarite ca ciupercile dupa ploaie (unele chiar si in curbe relativ pacatoase) sau daca unele gigantografii vor fi atarnate de pe cladiri aflate dincolo de limita orizontului... importat este sa ne servim clientii. Chiar de-ar fi sa pavam tot cerul cu afise si bannere.
As avea doar o mica intrebare... panourile acelea nu au nevoie de autorizatii de constructie? Sau intra si ele la categoria ciuperci ori excrescente biologice cu raspandire incontrolabila?
Zilele acestea mi-am reamintit de acest banc dupa cateva drumuri pe soselele patriei. In primul rand ar fi de spus ca actuala campanie electorala este una in care se toaca multi bani. In al doilea rand, banii disponibili depasesc cu mult posibilitatile existente de afisare si de spatiu pentru publicitatea outdoor. Adica "am cumparat tot ce era pe piata si inca mai avem bani"... de unde si solutia romanului... "nu-i nimic mai facem, ca sa fie bine!". Prin urmare, sa nu va speriati daca veti intalni muuuuuulte noi panouri rasarite ca ciupercile dupa ploaie (unele chiar si in curbe relativ pacatoase) sau daca unele gigantografii vor fi atarnate de pe cladiri aflate dincolo de limita orizontului... importat este sa ne servim clientii. Chiar de-ar fi sa pavam tot cerul cu afise si bannere.
As avea doar o mica intrebare... panourile acelea nu au nevoie de autorizatii de constructie? Sau intra si ele la categoria ciuperci ori excrescente biologice cu raspandire incontrolabila?
miercuri, 28 octombrie 2009
un test interesant
aici
intr-o lume in care ideile sunt sustinute sau combatute doar datorita faptului ca apar dintr-o parte sau alta a scenei politice merita sa faceti testul pentru a vedea ce idei aveti in comun cu bravii nostri candidati. Pentru unii pot aparea surprize, cine stie? Eu n-am avut mari relevatii in programele politice "simpatice" sau "antipatice" mie, dar am fost uimit sa descopar unele pozitii interesante din programul politic al celorlalti candidati.
intr-o lume in care ideile sunt sustinute sau combatute doar datorita faptului ca apar dintr-o parte sau alta a scenei politice merita sa faceti testul pentru a vedea ce idei aveti in comun cu bravii nostri candidati. Pentru unii pot aparea surprize, cine stie? Eu n-am avut mari relevatii in programele politice "simpatice" sau "antipatice" mie, dar am fost uimit sa descopar unele pozitii interesante din programul politic al celorlalti candidati.
duminică, 25 octombrie 2009
Sa votam pentru o Romanie monoparentala!
Imi incep postarile in blog-ul refacut pornind de la ceea ce se intampla zilele aceastea pe meleagurile noastre. Iar daca privesc in juru-mi, observ ca suntem indemnati la tot pasul:
- Sa votam pentru un parlament mai mic!
- Sa votam pentru mai putine camere!
- Sa lasam mai multe mere pentru popor, caci altfel prea multi parlamentari risca sa ne lase fara mere (de vazut unul din clipurile de campanie, aici)!
- Sa facem din Parlament un loc in care legile sa treaca ca pe roate, fara prea multe discutii si poticneli! (de vazut un alt clip, aici)!
Doar ca aceasta reforma a numarului unu si a legilor facute “ca pe roate” imi aduce aminte de epoca in care Presedintele era ales in unanimitate iar in Congresele PCR se numarau minutele de vot si orele de aplauze. Aceasta era Legea unica a unui stat care descoperise secretul pentru a uniformiza opiniile si a grabi ritmul maretelor realizari. Un popor, o voce, un lider. Seamana cu o alta ideologie - Ein Volk, ein Reich, ein Führer – diferita in esenta dar la fel de totalitara. Si daca tot am ajuns pana aici permiteti-mi o simpla divagatie pe tema data. Daca dialogul intre camerele parlamentului ni se pare lipsit de sens si simpla pierdere de vreme, de ce nu legiferam sau impunem si familia parintelui unic sau monoparentala? Caci si familia este creata din doua fiinte care au rol complementar, atat din punct de vedere biologic cat si educativ in plasmuirea noilor fiinte umane, aflate la inceput de drum. Iar cele doua jumatati nu sunt de cele mai multe ori de acord asupra multor lucruri, astfel ca o buna convietuire poate fi atinsa doar prin dialog continuu si compromisuri reciproce a celor doua parti. Dar care consuma timp si impovareaza sistemul, de vreme ce un singur parinte ar fi, fara indoiala, mult mai expeditiv in procesul educational si ar putea creste de doua ori mai multe odrasle si cu siguranta ar consuma doar jumatate din rezerva de mere a familiei. Astfel, in timp ce unii se chinuie sa recunoasca casatoriile intre aceleasi sexe, eu zic ca noi am putea chiar sa propunem scoatere in afara legii si a celor “clasice” intre barbati si femei. Ce alta drastica reformare a societatii si sistemului ne trebuie mai mult decat atat?
Oricum, lasand gluma la o parte, cred cu tarie ca Parlamentul, al carui nume vine din fracenzul “parlement” (discutie) are nevoie de doua entitati care sa dialogheze, chiar daca procesul este mai lung si pare inutil. Dar intrucat doar tarile comuniste (si putin totalitare) mai considera a doua camera ca fiind prea elitista si anti-proletara imi pot imagina revenirea Romaniei la idealul unic al unui ideal conducator unic. Ideal pentru unii, nu-i asa? Astfel in tara unde putem avea dor opinii unitare precum si un parlament Unicameral vom putea initia si o reforma a familiei pentru a o dezpovara de un consumator de mere in plus si ineficient si unde vom putea in sfarsit sa ne meritam sloganul brandului de tara: “Romania the land of (the only) choice.” Unde alegerea unica ii va apartine, bineinteles, din nou Tatucului nostru unic.
- Sa votam pentru un parlament mai mic!
- Sa votam pentru mai putine camere!
- Sa lasam mai multe mere pentru popor, caci altfel prea multi parlamentari risca sa ne lase fara mere (de vazut unul din clipurile de campanie, aici)!
- Sa facem din Parlament un loc in care legile sa treaca ca pe roate, fara prea multe discutii si poticneli! (de vazut un alt clip, aici)!
Doar ca aceasta reforma a numarului unu si a legilor facute “ca pe roate” imi aduce aminte de epoca in care Presedintele era ales in unanimitate iar in Congresele PCR se numarau minutele de vot si orele de aplauze. Aceasta era Legea unica a unui stat care descoperise secretul pentru a uniformiza opiniile si a grabi ritmul maretelor realizari. Un popor, o voce, un lider. Seamana cu o alta ideologie - Ein Volk, ein Reich, ein Führer – diferita in esenta dar la fel de totalitara. Si daca tot am ajuns pana aici permiteti-mi o simpla divagatie pe tema data. Daca dialogul intre camerele parlamentului ni se pare lipsit de sens si simpla pierdere de vreme, de ce nu legiferam sau impunem si familia parintelui unic sau monoparentala? Caci si familia este creata din doua fiinte care au rol complementar, atat din punct de vedere biologic cat si educativ in plasmuirea noilor fiinte umane, aflate la inceput de drum. Iar cele doua jumatati nu sunt de cele mai multe ori de acord asupra multor lucruri, astfel ca o buna convietuire poate fi atinsa doar prin dialog continuu si compromisuri reciproce a celor doua parti. Dar care consuma timp si impovareaza sistemul, de vreme ce un singur parinte ar fi, fara indoiala, mult mai expeditiv in procesul educational si ar putea creste de doua ori mai multe odrasle si cu siguranta ar consuma doar jumatate din rezerva de mere a familiei. Astfel, in timp ce unii se chinuie sa recunoasca casatoriile intre aceleasi sexe, eu zic ca noi am putea chiar sa propunem scoatere in afara legii si a celor “clasice” intre barbati si femei. Ce alta drastica reformare a societatii si sistemului ne trebuie mai mult decat atat?
Oricum, lasand gluma la o parte, cred cu tarie ca Parlamentul, al carui nume vine din fracenzul “parlement” (discutie) are nevoie de doua entitati care sa dialogheze, chiar daca procesul este mai lung si pare inutil. Dar intrucat doar tarile comuniste (si putin totalitare) mai considera a doua camera ca fiind prea elitista si anti-proletara imi pot imagina revenirea Romaniei la idealul unic al unui ideal conducator unic. Ideal pentru unii, nu-i asa? Astfel in tara unde putem avea dor opinii unitare precum si un parlament Unicameral vom putea initia si o reforma a familiei pentru a o dezpovara de un consumator de mere in plus si ineficient si unde vom putea in sfarsit sa ne meritam sloganul brandului de tara: “Romania the land of (the only) choice.” Unde alegerea unica ii va apartine, bineinteles, din nou Tatucului nostru unic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
.jpg)
