duminică, 27 mai 2012

ultrascurte... văzute pe drum



1.  zilele trecute, în drum spre școală, în mașină cu juniorul. un bou cu un audi de la a6 în sus, mă depășește pe dublă linie continuă. totul, doar ca să-mi taie calea și să intre, pe dreapta - 50 de metri mai încolo - la o benzinărie. rămân calm, dar îi spun câteva în gând, scăpând și-un ”dobitocul!” cu voce tare. atent, juniorul mă întreabă de ce l-am catalogat astfel. îi răspund că vita… ”domnul” a călcat linia continuă.

”atunci este un dobitoc continuu!” concluzionează și flăcăul.


2. întotdeauna am știut că, la sat, lucrurile au o valoare direct proporțională cu utilitatea lor. poți să-i dai babei orice pereche de pantofi Christian Louboutin (nu mă întrebați de unde știu de el…) că ea tot gumarii înalți - cu care poate merge în grădină și pe ploaie și pe soare - o să-i  aibă mai aproape de suflet. e și normal, atunci, că oamenii ăștia consideră că o sacoșă trainică și încăpătoare este trebuincioasă la casa omului. și chiar dacă respectivul articol a fost primit în campanie electorală de la un anumit personaj care le-a tăiat ”penziile” și i-a năpăstuit la greu, tot anevoios te desparți de un astfel de obiect extrem de util. soluția lor, mă-ntrebați? e simplu: se-ntoarce sacoșa pe dos și se folosește mai departe!

până la urmă, ei au dreptate. este mai importat sacul decât cel care a fost prins cu mâța-n el!  




8 comentarii:

  1. "Un dobitoc continuu" - subscriem şi zâmbim. Prea mulţi "boi cu audi" pe drumurile patriei, Bogdane. Ceea ce ne duce cu gândul, evident, la zicala "Prostul nu e prost destul până nu e şi fudul"...
    Gânduri bune pentru voi şi pentru junior!

    RăspundețiȘtergere
  2. haha, Cristian. așa și este. unii - dacă n-au și proverbiala tichie de mărgăritar (dar să fie musai de marcă, cu ditamai simbolul ștanțat pe frunte) - parcă nu-s sănătoși.

    atunci când am auzit-o și eu - ”dobitocul continuu” - mă gândeam astfel: ”...și așa să-i rămână numele, în vecii vecilor, amin!” :D

    o seară frumoasă, dragii noștri.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu sunt mai bland cu astfel de specimene. Le zic doar "disperati".

    RăspundețiȘtergere
  4. de ”disperați”, nu-ncape vorbă că sunt. dar, ne cam disperă și pe noi :) o zi faină, George. te mai aștept.

    RăspundețiȘtergere
  5. Super tare faza cu "dobitocul continuu". :)))) Ca pieton am mai puţine bătăi de cap cu indivizii aceştia, dar nu pot spune că sunt scutită. Mai zilele trecute mi-a scăpat un "idiotule" după ce unul a trecut în mare viteză pe trecerea de pietoni, deşi semaforul era verde pentru mine. Noroc că abia pusesem un picior pe zebră. Ce ar merita să fie pietoni pe viaţă toţi disperaţii aceştia. Să o ia la picior cât pot ei de repede, dacă se grăbesc, că n-or să mai deranjeze pe nimeni. :)) Îţi dai seama ce alergătură ar fi pe străzi? Că, din păcate, nu sunt deloc puţini. :))))
    O seară frumoasă, Bogdan!

    RăspundețiȘtergere
  6. așa este, Carmen. și eu am râs când l-am auzit ”botezându-l” astfel. din păcate, sunt mulți șoferi care n-ar merita carnetul de conducere și poate ar fi mai bine pentru toată lumea să devină pietoni. chit că și pe trotuar, sunt convins că tot ar găsi ei o metodă să le stea în calea celorlalți :)

    RăspundețiȘtergere
  7. In mohorala zilei de astăzi,replica juniorului tău m-a bine dispus :)
    Spirit nu glumă.Uite că mie nu mi-ar fi venit la moment aşa replică. Ei, se vede treaba că ne ajunge din urmă noua generaţie.
    Auzi tu:"dobitoc continuu"..:))
    Gânduri bune şi binecuvântări, de la Vrancea!

    RăspundețiȘtergere
  8. și noi te salutăm cu drag, Elena.
    juniorul meu e deseori pe fază... și mă bucur de asta. e important să ai simțul umorului într-o lume ca asta. gânduri bune și - mai ales - zile cu soare și din partea noastră!

    RăspundețiȘtergere