ningea si ieri,
ninge si astazi.
ninge cu imagini si culori, ninge cu vise.
ninge greu iar orasul se ingroapa, incet,
in ele.
parca pulseaza si se zbate usor
sub patura onirica,
apoi adoarme...
bunicii viseaza sa-si plimbe nepotii,
prin parcul in care vise colorate se harjonesc
intr-un delir multicolor,
copiii viseaza frumos,
rapide insiruiri de bucurii marunte,
doi muncitori din tura de noapte viseaza
ca trebuie sa plece la uzina,
vanzatorii viseaza sa-si vanda marfa,
cumparatorii viseaza sa cumpere,
primarul viseaza sa primareasca...
eu alerg de la un vis la altul,
vreau sa-mi caut o inima stravezie,
usoara, sa nu doara...
si apoi sa ma trezesc,
in orasul troienit de vise.
-----------------------
The Pogues feat. Kirsty MacColl - Fairytale of New York
Asculta mai multe audio diverse
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
.jpg)
Colorate gânduri ai, Bogdane. Frumoasă poezie.
RăspundețiȘtergereÎmi cer scuze că nu ţi-am răspuns pe chat. Ţineam purcelul de coadă la ora aia. La propriu. Când am am ajuns în faţa PC-ului deja nu mai erai tu. Dacă vrei, ID-ul meu de mess este exact acelaşi cu cel de pe gmail. Un weekend plăcut îţi doresc.
Ah, era să uit:
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=5KE9qqvoBRA&feature=fvst
:D
colorate intr-adevar :)
RăspundețiȘtergereno problem, Victor ne auzim noi pe mail, daca nu altundeva :)
fain si cover-ul dar vocea lui maccoll este mai greu de imitat caci are un timbru foarte special...
Frumoasă plimbare printre vise, Bogdane. O noapte de iarnă pe care ai colorat-o cu visele altora şi cu ale tale. :) Se simte magia Crăciunului din ce în ce mai aproape în poezia ta.
RăspundețiȘtergereBogdan, intră te rog pe blogul lui Victor la ultima postare şi citeşte comentariile. Aşteptăm şi părerea ta.
RăspundețiȘtergeremultumesc, Carmen. mi-a iesit un fel de "visul colorat al unei nopti de iarna"...
RăspundețiȘtergereajung imediat si pe blogul lui Victor
Cu aşa vise, eu ce mai pot comenta? :)
RăspundețiȘtergerepai nu stiu nici eu Adela, poate "Adela viseaza sa-l plimbe pe Victor", dar asta se-ntampla deja, nu-i asa? :)
RăspundețiȘtergereMă bucur să descopăr o astfel de poezie frumoasă, cu un final deosebit. Gânduri bune şi la bună recitire!
RăspundețiȘtergereAlergăm toată viaţa de la un vis la altul şi nici nu obosim, aş putea spune. Visul face parte din noi, iar anotimpul ne trimite şi mai mult către gura sobei, spre visare continuă...
multumesc foarte frumos Cristian.
RăspundețiȘtergereai dreptate. si eu am convingerea ca acei oameni care renunta prea usor la alergarea dupa vise devin tristi si obosesc prematur... avem nevoie de ele la fel cum si ele au nevoi e de noi pentru a le imagina si intretine.
te mai astept pe aici, la gura sobei, de fiecare data cand ai nevoie de a te incalzi dupa o raita prin padurea lupilor tai.