duminică, 9 mai 2010

un motto de weekend

"daca o carte si un cap se ciocnesc si se aude sunand a gol, este oare vina cartii?" - Georg Lichtenberg

Impreuna cu flacaul meu m-am gandit sa adoptam un nou motto pentru weekend-uri. Cu atatea carti de citit in jurul nostru, cu atata muzica buna de ascultat si chiar si cu atatea filme de vazut parca iti vine sa te ghemuiesti intr-un colt de biblioteca sau sa te refugiezi intr-o carte atunci cand lumea din jur pare sa nu mai capete sens sau logica. Si nu stiu de ce dar astazi mi-am reamintit de atmosfera din Venezia. Astfel ca, intr-un exercitiu de imaginatie, dupa o plimbare pe calle (strazi) sinuoase, prin campi (piete) si peste canale, sa ne putem strecura intr-o bibioteca veneziana mirosind a hartie umeda, citind fragmente de istorie antica in timp ce de afara se aud strigatele gondolierilor si murmurul ritmic al apei.


de citit - Titus Livius "Ad urbe condita"
de vazut - Casanova (cel al lui Fellini din '76, dar merge si cel cu Heath Ledger din 2005 )
de ascultat - Vivaldi all the way :)



Asculta mai multe audio Muzica

6 comentarii:

  1. :-)fain motto.. cu siguranta doar cartile de credit pot suna a gol in vremurile astea cand nu le mai alimenteaza prea multi, celelalte ascund in continuare multe de descoperit si transformat in valori.

    Dezamagiti de lupta cu viata si cu morile de vant experimentam si noi de o vreme, cu piciul, refugiul in lumea prietenilor din bibliotec chiar fara grija ca lor le-am putea parea intr-un fel sau altul.
    Weekendul asta insa job-ul m-a aruncat printe multimi avand ocazia sa-mi manifest oarecum propagandistic strigatul de revolta pentru aceeasi lipsa de logica de care aminteai si tu.
    Concluzia e clara: suntem diferiti. Daca incercam sa depasim limita de a da din cap si a ridica din umeri, de a ne complace in tacere sau in interpretari sumare, cautand sa facem ceva in limita constiintei noastre ajungem sa parem suspecti, sa fim persiflati sau sa fim aprobati cu un oftat fatalist.
    De aceea, mai bine sa gasim noi sensuri in lumea cartilor si in ochii copiilor nostri, pastrand speranta ca o parte din strigatul nostru sa mearga mai departe trezind constiinte macar, cernand restul lumii de resturi…
    fain...Venetia, puntea suspinelor...piata san marco...adieri de arome de cafea, miros de vopsea proaspata a picturilor in plain air, izul apei...un sarmant Casanova oferindu-ti poze la minut... cantecul gondolierilor ...

    Si exercitiul nostru de imaginatie are un motto :
    "Cum tot ce nu-i e vant doar si poveste
    Iar tot ce e dispare fara veste,
    Inchipuie-ti ca TOT, in asta lume, nu-i
    Si tot ce nu-i, in asta lume, ESTE!"
    Omar Khayam

    RăspundețiȘtergere
  2. @ jadde,
    hahahaha cartea de credit goala este geniala! radem de chestia asta dar parca cu tristete.

    cat despre persiflare si fatalism, ele sunt peste tot in jurul nostru daca iesim din mediul nostru controlat si izolat. astfel incat propun sa ramanem acolo, in ochii copiilor nostri, inconjurati de planuri si vise, iar daca trebuie parasitta fortareata, acest lucru sa se petreaca sub paza grea, pana la granita cu o tara mai civilizata, mai logica si cu mai mult sens... dupa care ne intoarcem ccaci am uitat sa mai spun ca am decis ca eu nu plec de aici nici in ruptul capului (decat pentru vacante si business)... sa plece ei ca si-au cautat-o cu lumanarea

    RăspundețiȘtergere
  3. mai 9th, 2010 at 13:42

    lucia …si pestisorul de aur suparat
    Un roman prinde in unditza pestisorul de aur … care, fara sa mai astepte discutii preliminarii, ii spune suparat :
    - Hai, zi mai repede ce vrei, ca n-am chef s-o frecam degeaba pana te gandesti tu, zi cati bani vrei, zi ce masina periculoasa iti doresti, zi ce post baban in parlamentul european ravnesti si cam cat de lunga vrei sa-ti fie, ‘ratzi ai dreacu’ de romani, ca nici macar unul n-ati cere vreo carte buna, sau un bilet la teatru …

    RăspundețiȘtergere
  4. lucia, bancul asta este genial! multumesc pentru rasul sanantos pe care mi l-ai provocat intr-o zi de luni foarte mohorata si ploiasa... dar cred ca bancul explica si de ce mai avem acelasi presedinte pentru inca un mandat... ce trist, dar daca mergeau ceva mai multi la teatru sau puneau mana pe ceva carti mai bune, cine stie?

    RăspundețiȘtergere
  5. bogdan, eu cred că avem exact conducătorii pe care-i merităm, ăsta e şi rolul democraţiei, nu? să nu avem conducători mai buni decât am merita! chiar crezi că restul românilor sunt mai buni şi mai frumos mirositori decât cei din funcţii de/puşi de politicieni? eu cred că sunt reprezentativi, că am vrea ceva mai bun, e adevărat, dar de unde să-i scoţi? cine a "angajatorul" lor? unde se ţine interviul de angajare? o agenţie de head-hunting pentru politicieni ne-ar trebui, nu?

    RăspundețiȘtergere
  6. claudiu, eu n-am spus niciodata ca democratia n-are hibe, problema este ca nu mai avem o democratie functionala... ne lipseste in primul rand o clasa educata care sa preia rolul angajatorului, iar daca n-avem politicieni buni in tara, sa ne cumparam, ca n-ar fi asta prima actiune de head-hunting pe care a facut-o poporul asta... ca mi se pare ca ne-am mai angajat parca un rege dupa un scurt interviu prin Europa, or ba? Si era sa si ajunga neamtu' cel mai mare roman. Pe merit. Si acum ca suntem in UE si mai si dam spagi babane, nu crezi ca s-ar inghesui unii sa vina pe aici?

    RăspundețiȘtergere