doar o foarte scurta observatie la evenimentele cu iz de tradare care se perinda pe micile ecrane...
parca nu m-ar deranja atat de tare schimbarea brusca de culoare politica de la o zi la alta, daca aceasta ar fi urmata sau (mai logic) precedata de elaboarea unei doctrine pe care sa se sprijine actiunile remodelatului individ. Este drept ca Benito Mussolini a fost socialist inainte de a fonda fascismul, dar nu ma puneti sa compar aerele unor baloane de sapun mioritic cu o constructie politica care a durat decenii si a inspirat milioane de oameni - in bine si in rau. Inclusiv micul caporal austriac si-a modelat nazismul dupa valorile pe care a batut moneda fascismul italian: "Ordine si Disciplina" va suna cunoscut?
Asa ca mai vorbim cand ii voi vedea si pe ai nostri cu manualul noii lor ideologii sub brat.
joi, 25 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
hmmm, dar sincer, tu cunoşti vreun politician care a intrat într-un partid după ce i-a studiat doctrina? sincer, ai ieşi la bere cu vreunul din politicienii de azi?
RăspundețiȘtergereultimii "oameni politici" cu care am stat la un pahar de vorbă cu plăcere erau cei din PAR (migraţi apoi în PNL parte din ei) Vosganian, Iorgulescu, Mitroi, Ghiţiu... o tempora... hai, exerciţiu, cui i-ai face cinste cu o bere azi?
da, ai dreptate - pai Vosganian nu m-ar deranja la o bere...
RăspundețiȘtergeredar cred ca problema reala este aceea ca nu mai exista politicieni cu un anumit bagaj de educatie... sau cu acel tip de educatie care sa-mi faca mie placere sa-l descopar. din pacate societatea merge tot mai mult inspre o divizare inspre educati si needucati... iar, din pacate, dreptul la vot a fost dat tuturor, si la fel si acela de a candida...
solutia este doar una "sublime isolation" - cel putin atata vreme cat nu se schimba tipologia politicianului roman