one day...

sau cursa după timpul care fuge
plus ceva ultrascurte
  
n-am avut timp / chef / litere să mai scriu pe aici, căci am încercat să închei alte proiecte. asta cu literele poate suna ciudat, știu, dar câteodată literele par să-mi fie date într-o cantitate fixă, cam 3500 de cuvinte sau douăzeci de mii de caractere (cu spații) pe zi, astfel că dacă am decis să le cheltui într-un alt proiect, nu-mi mai ajung pentru postări pe blog sau pe facebook :)  v-am lămurit? 

oricum, cum se vede și din titlu, revin la o obsesie de-a mea (și de-a multora dintre noi, cred), timpul și împărțirea lui astfel încât să se ajungă pentru toate cele, adică un fel de ”offf offf, măăăi măăăăi”, toți  avem atât de multe de făcut, citit sau scris și atât de puțin timp... 

totuși, fiți pe pace, n-o să mă plâng (prea mult) în rândurile care urmează. mai degrabă, dacă tot ar fi să încadrez postarea asta sub o temă, ar merge mai degrabă sub una motivațională sau tehnică (gen ”how to do…”) așadar puteți să citiți mai departe în relativă siguranță.  
de fapt, îmi dau seama acum că aș vrea să vă spun ce anume fac eu atunci când mormanul din ”to do list” devine prea mare, iar gâtlejul clepsidrei se face (parcă de-a dracului) mai larg, accentuând alunecarea nisipului. 

în primul rând, la fel ca-n faimoasele card-uri de ”keep calm and…” eu mă apuc să trec în revistă proiectele și (nelipsitele dead line-uri) căutând un capăt de care să le apuc pe fiecare în parte. de fapt, caut un imbold în plus pentru a mă mobiliza chiar și numai în cazul unuia singur, un punct de care să-l prind și să-l macin, să-l absorb mai repede în delicatul sistem de priorități pe care mi l-am construit. și fac asta fără a ține cont dacă proiectul acela este unul urgent sau doar unul ținut pe linia de rezervă… până la urmă, cheful și inspirația vin mai ușor atunci când te-ai prins în horă, în mijlocul acțiunii… deci contează mai puțin cum ai pornit motorul. o cârpă cu motorină pusă sub el poate să-l dezmorțească în toiul iernii învrăjbirii cu inspirația, nu mai contează…  chestia este să-l faci să toarcă din nou. 

de multe ori folosesc ca momeală scrieri trase pe linia moartă, manuscrise care trebuie puse pe curat, astfel că în momentul în care simt că blocajul și-a relaxat mușcătura, pot să mă întorc la toarcerea fuiorului cu termenul cel mai urgent.  iar munca din șezătoare se poate condimenta cu diferite soundtrack-uri, după gust. pentru astăzi, eu vă propun asta:  

nu știu dacă ați remarcat, dar melodia asta pomenește de niscaiva povești care s-ar putea depăna într-o zi. nimic nu-i întâmplător :) și așa ajungem la coșul cu povești. prima ar fi aceea că de la începutul lunii a apărut o nouă revistă de suspans. chiar așa se și numește: Revista de Suspans. știu, trebuia să vă scriu despre asta acum două săptămâni, dar am pomenit la vremea respectivă despre lansarea ei pe facebook și nu s-au mai ajuns literele și pentru aici. :) lamentabilă scuză, dar asta-i tot ce pot la momentul acesta.
un promo al RdeS:



ce să vă spun despre Revista de Suspans? în primul rând, că o găsiți AICI, cu un număr nou la începutul fiecărei luni, că este bine păstorită de Mircea Pricăjan, ceea ce se vede deja din primul număr, zic eu, foarte reușit atât cantitativ cât și calitativ. ar fi de remarcat și timpul foarte scurt în care Mircea a reușit să o pună pe picioare după plecarea de la suspans.ro. mai multe detalii despre alegerea sa găsiți în editorialul său, AICI.




după cum se vede și din copertă, aici mai găsiți proză, recenzii de carte şi de film, eseuri, interviuri etc. în acest prim număr am şi eu un text mai de început, cu „Moș Goangă și Badea Rădescu”. aș zice că merită să vă abonați la newsletter (AICI) sau să dați un like pe FB (AICI).

alte știri, pe scurt:
---

Ștefan Ghidoveanu alias Moshul SF se pregătește de ofensivă pe frontul editorial. îi urăm un blitzkrieg de succes! mai multe detalii AICI.

---

Michael Haulică tocmai a făcut 25 de ani de carieră în SF&F. pentru a-i ura „la mulți ani!” intrați AICI.   

---

și Florin Pîtea a ajuns la 20 de ani de la debut. printre altele a fost sărbătorit și la radio românia cultural, în emisiunea lui Ștefan Ghidoveanu, după cum putem citi și pe blogul Țesătorului, AICI. la mulți ani cu spor!

---

cam atât pentru astăzi, vă las cu Hobbit-ul pe care-l așteptăm mai mult sau mai puțin răbdători...